 | STEFAN cel MARE si Sfant - super documentar Inchei cu RUGACIUNEA catre Sfantul Voievod Sfefan cel Mare: "Aparator neinfricat al credintei si partiei strabune, mare ctitor de lacasuri sfinte, Stefane Voievd, roaga pe Hristos Dumnezeu sa ne izbaveasca din nevoi si din necazuri." |
 | Adrian Paunescu - Cantecul lui Stefan cel Mare Autori necunoscuti |
 | Stefan cel Mare - Part I Stefan cel Mare (1457-1504) |
 | Graiul Neamului - Pui de Lei Romanian Patriotic Music! În faţa unei redute, la Plevna în 1877-1878, când poporul român, respectiv armata română lupta pentru independenţa României, un ostaş, Ioan Neniţescu, care fusese rănit, scria: Eroi au fost, eroi sunt încă Ş-or fi în neamul românesc, Că rupţi sunt ca din tare stâncă, Românii, orişiunde cresc. E viţa noastră făurită De doi bărbaţi cu braţe tari Şi cu voinţa oţelită, Cuminţi deştepte, inimi mari. Şi unu-i Decebal cel harnic Şi celălalt Traian cel drept Şi pentru vatra lor amarnic Au dat cu-atâţia duşmani piept. Şi din aşa părinţi de seamă, În veci s-or naşte luptători, Ce pentru patria lor mamă, Vor fi ca vrednici următori. Au fost eroi şi or să fie, Ce-or frânge duşmanii cei răi, Din coasta Daciei ş-a Romei, În veci s-or naşte pui de lei. ( Ionel G. Bratianu / I. Nenitescu ) |
 | Cand a fost sa moara Stefan Când a fost să moară Ştefan, Multă jale-a fost în ţară: Câte braţe-n deznădejde Către cer nu se-nălţară? http://diasporaonline.ro/forum Câte jertfe la altare, Câtă smirnă şi tămâie, Pentru ca viteazul Ştefan Viu şi teafăr să rămâie! Se părea că nici pământul Nu se-ndură să-l primească, Pe acel ce-a fost preavrednic Peste tot să-l stăpânească. Şi de groază şi durere S-a cutremurat pământul, Ca în ziua răstignirii Celui ce-a vestit cuvântul... Când a fost să moară Ştefan, Multă jale-a fost în ţară. Cine ar putea să spună Câte inimi sângerară? Iarnă grea ca niciodată Şi o foamete cumplită Se-abătură-n anul cela Peste ţara lui iubită. Însă nici pe patul morţii Nu putea s-o dea uitării Cela ce pe drept fusese Poreclit: Părinte-al Ţării... Lângă patul său chemându-i, Mângâie pe toţi sărmanii, Plâng şi îi sărută mâna Văduvele şi orfanii. Plâng şi-l binecuvântează, Şi se-ntorc pe la căminuri, Iar boierii zi şi noapte Stau la patul său de chinuri... Când a fost să moară Ştefan, Multă jale-a fost în ţară: Lângă patul său de chinuri Toţi boierii s-adunară. În ceardac cerând să-l ducă, A luat în mâini ocheana, Să mai cate încă-odată La Moldova lui, sărmana! Şi de ce-a văzut într-însa L-a cuprins întâi fiorul — În ocheana fermecată El citise viitorul! Veacuri negre, de urgie, Şi de lupte, şi de jale, S-arătară, într-o clipă, Fulgerând privirii sale... Vis e însă, ori aieve? Dinspre Olt, urcând, zăreşte Un vultur măreţ ce-ntinde Aripile — şi-adumbreşte Toată Ţara Muntenească Şi Moldova şi Ardealul... Vai! dar noapte şi mai oarbă Îşi aruncă-n urmă-i valul! Dintr-o dată, fără veste, Faţa iar i se-nsenină: Pâcla grea deschide iarăşi Gene-albastre de lumină. Pe câmpia dunăreană Vede oşti române-n zare; Mândru prinţ din ţări străine Merge-n fruntea lor călare... Cântece de biruinţă Cresc şi umplu tot văzduhul — Ştefan-vodă-şi dete duhul!... Dar cu dangăt plin de jale Mii de clopote dau veste: ,,Ştefan-Vodă al Moldovei, Ştefan-Vodă nu mai este!" Tristă-i mănăstirea Putnei, Porţile deschise-aşteaptă Strălucit convoi ce vine Şi spre ele-ncet se-ndreaptă. Este Ştefan. Azi străbate Cel din urmă drum prin ţară, Dar pe unde trece-acuma, În măreaţa zi de vară, Plânge dealul, plânge valea, Plâng pădurile bătrâne, Şi norodu-n hohot plânge: ,,Cui ne laşi pe noi, stăpâne?" EPILOG Patru veacuri de durere Au trecut - şi-n noapte-adâncă Doarme Ştefan, dar şi astăzi Neamu-ntreg îl plânge încă. Şi-l vor plânge codrii veşnic Fremătând duios din ramuri, Cât vom fi-n cuprinsul nostru Tot iloţi ai altor neamuri! Jalnic apele l-or plânge; Şi zadarnic, multă vreme, Din adânc de văi pierdute, Triste buciume-or să-l cheme... Însă când suna-va ceasul De dreptate pentru ţară, Din mormântu-i va străbate Vârful sabiei de pară... Şi va fi războiul mare Între neamurile toate; Caii, în potop de sânge, Pân-la coame-or să înoate... Peste noi atunci pluti-va Duhul lui Ştefan cel Mare — Şi vom rumpe orice lanţuri, Vom sfărma orice hotare! |
 | Corul Armatei - Marşul lui Iancu Romanian Army Choir ! Astãzi, cu bucurie, Românilor veniti, Pe Iancu în câmpie, cu toti sã-l însotiti, Spãlati armele voastre, degrabã s-alergati, Din locurile noastre, pe dusman s-alungati. Dumnezeule mare, bunule, Cu noi sã fii. Tu însoteste si însufleteste, Pe ai Tãi fii. Optzeci de oi despoaie si în frigãri le pun, De fluier si cimpoaie, pãdurile rãsun. Românii se adunã, pe lâng-un mare foc Si Iancu ospãteazã cu dânsii la un loc. Iancule mare, bravule tare, Cu noi sã fii, Tu însoteste si însufleteste, Pe ai Tãi fii. Sunt gata, stau cu totii, sã se coboare-n vãi, Sã izgoneascã hotii si-ai Neamului cãlãi. Iancu mergea-nainte pe-un cal aprig Si peste-mbrãcãminte purta piele de urs. Cine stã-n cale, Iancule mare Si brav Român, Fulger si trãznet, peste-a lui crestet, De la Români. ( T.Popovici / **** ) |
 | Bătrâne, vino şi povesteşte! (Eduard Gaudella) Romania joined the war at 14th of august 1916 when it declared war to the Austro-Hungarian Empire with the purpose of freeing Transylvania from the occupation. In the first phase the Central Powers with the "Front Braker" gen. Mackensen pushed the Romanian Army into Moldova, occupied Bucharest, and the capital moved to Iasi. Between 21st july -- 21st august 1917 the Romanians acheived a great victory against the Central Powers at Marasesti, Marasti and Oituz. In Russia started the Revolution and the supplies ran out. With the agreement of the Allies, Romania signed a armistice. This war that Romania participated paved the way for the Great Union of Tara Romaneasca, Bassarabia, Bukovina and finally Transylvania by free will of the Romanian population ! |
 | Stefan cel Mare si Sfant Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare (n. 1433, Borzeşti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504. Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii ţării, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar, graţie tradiţiei populare, a fost transformat într-un erou legendar. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (atletul lui Christos) iar poporul l-a cântat în balade: Ştefan Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare. |
 | Dacă am plecat Ardealule Mulţi oameni şi-au dat viaţa pentru România. Să nu-i uităm niciodata ! Dumnezeu să-i odihnească ! "Corul Bărbătesc din Finteuşul Mare - Ardealul" Dac'am plecat Ardealule din tine, Nu--i vina noastra, iarasi vom veni. N'am fost învinsi si nu vom fi nici mâine, Când ceasul biruintei va sosi. Refren: Avem o tara scumpa si mândra, Avem si iarasi vom avea; Dusmanul care astazi râde, Va tremura privind la ea. Noi te iubim ca tu ai fost al nostru, si viata pentru tine ne-am fi dat, dar prind dictatul rusinos so monstru, Hortistii-au reusit de te-au furat. Refren: Avem o tara scumpa si mândra, Avem si iarasi vom avea; Dusmanul care astazi râde, Va tremura privind la ea. Te vom lua ca tu esti doar al nostru, lasat pe veci de Daci si de Romani. Dar mostenit de la stramosii nostrii, si nimanuii nu te-om lasa in dar. Refren: Avem o tara scumpa si mândra, Avem si iarasi vom avea; Dusmanul care astazi râde, Va tremura privind la ea. Vom trece iar pe vechea frontiera, dreptatea noastra e Stapana-acum. Prin viselii si foc de Mitraliera, Armata noastra isi va face drum. Refren: Avem o tara scumpa si mândra, Avem si iarasi vom avea; Dusmanul care astazi râde, Va tremura privind la ea. Credinta-in tara si mereu inainte, sa cucerim ce-avem de cucerit. Ardealul nostru e o tara scumpa, Salaj, Bihor si Clujule iubit ? Refren: Avem o tara scumpa si mândra, Avem si iarasi vom avea; Dusmanul care astazi râde, Va tremura privind la ea. |
 | Pe-al Nostru Steag e scris: UNIRE ! Music by Ciprian Porumbescu, also used for the Albanian National Anthem ! The Song was composed by Ciprian Porumbescu and the lyrics by Andrei Bârseanu for the Union of 1859. Pe-al nostru steag e scris unire, Unire-n cuget şi simţiri Şi sub măreaţa lui umbrire Vom înfrunta orice loviri. Acel ce-n luptă grea se teme Ce singur e rătăcitor, Iar noi uniţi în orice vreme Vom fi, vom fi învingători. Am înarmat a noastră mînă Ca să păzim un scump pămînt, Dreptatea e a lui stăpînă, Iar domn e adevărul sfînt. Şi-n cartea veşniciei scrie Că ţări şi neamuri vor pieri, Dar mîndra noastră Românie Etern, etern va înflori. Învingători cu verde laur Noi fruntea nu ne-o-mpodobim Nici scumpele grămezi de aur Drept răsplătire nu dorim. Ştiind că-n viaţa trecătoare Eterne fapte-am împlinit Şi chinul morţii-ngrozitoare Bogat, bogat e răsplătit. (C. Porumbescu / A.Barseanu ) |
| Oceanfrontier Hideaway | |
| Sheraton Suites Philadelphia Airport | |
| The Boulders Resort and Golden Door Spa | |
| Coral Beach Club |
العربية
中国
Français
Deutsch
Ελληνική
हिन्दी
Italiano
日本語
Português
Русский
Español
